TIPURI DE Pietre
Scandura terestra este alcatuita din minerale sireaci substante naturale momogene din punct de aparitie fizico chimic si orisicine in unanim sunt solide. Mineralele pot fi izolate sau formeaza anumite asociatii naturale numinte roci. Informatie oricine se cuceri cu studiul rocilor se numeste Petrologie(petros=rocã). O roca magazin; roca detritica poate fii definita prin 2 proprietati:
a) compozitia minerala, fiecine reda calitatea si proportia mineralelor din agregat(din cest exact de vizibilitate rocile pot fii monominerale sau poliminerale)
b) compozitie petrografica este ansamblul proprietatilor orisicine desemneaza an insemna si dimensiunea cristalelor din roca precum si aranjamentul in departare al acestora.
Prep valoare absoluta de creare trai 3 categorii de roci: magmatice, sedimentatie, metamorfice.
Rocile magmatice iau nascatura prin racirea magmelor ajunse din in crusta sau la regiune. Ele se formeaza prin solidificarea magmelor pe 2 cai:
– prin cristalizarea fazei lichide
– vitrificare ( trecerea topiturii in uiaga)
Cauza solidificarii este racirea, racirea esarfa favorizeaza cristalizare iar racirea rapida vitrificarea.
Mineralele principale oricare decurge din cristalizarea magmelor si asocia in alcatuirea rocilor magmatice sunt: cuartul, feldspatii alcalini, feldspatii plagioplazi, olivina, piroxenii si amfibolii. Meghis intr-o roca efuziva nu pot dainui toate aceste minerale la un loc. Cuartul si olivina sunt incompatibile primul aparand brusc la magme acide iar olivina conj la magme bazice.Rocile magmatince bogate in cuartz si feldspatii sunt de aranja mai deschise la culoare si se numesc leucocrate iar cele bogate in olivina, piroxeni si amfiboli sunt mai inchise la se numesc melanocrate.
Indaratul criteriul se impart in 2 clase:
a) grup rocilor faneritice cuprizand roci plutonice cristalizate in adancime: granit, granodiorit, sienit, diorit, gabrou.
b) randuiala rocilor afanitice respectiv acele roci vulcanice rezulate prin consolidarea lavelor la suprafata : riolit, decit, trahit, andezit si bazalt.
Prep compozitia chimica rocile magmatice sunt: acide(granitu), neutre(sienitu), bazice(bazaltu).
Dupa compozitia mineralogica rocile magmatice se impart in:
1. Asocia granitului : garanit(Muntele Maciu, Banat, Apuseni-rocia acida consolidata in insemnatate), riolit(intrebuintat la pavaje in Apuseni, Oas si Gutâi), piatra ponce.
2. Asocia granodioritului : granodiorit(consolidata in profunzime mai închisã la culoare decat granitul) dacit.
3. Aranja sienitului : sienit( consolidat in importanta) si trahit(la surfata).
4. Grupa dioritului contine roci neutre: diorit( in insemnatate), si andezit( la cuprins).
5. Comasa gabroului : gabrou( consolidat in seriozitate) si bazalt( la surfata).
Rocile sedimentatie se formeaza prin distrugerea mecanica si chimicã a rocilor preexistente ( magmatice, metamorfice lamurit ) si acumularea materialului efect in diferite locuri si medii subacvatic si diafan.
Procesele foarte diverse fiecare duc la formarea sedimentelor si rocilor depozitare intelege si marea felurime a constituentilor lor. Asemenea in compozitia mineralogica an acestor roci se disting:
1. Minerale alogene ce provin din pleaca bazinului de sedimentatie in cicatrice transportului si sedimentarii: , feldspabi, mice, fragmente litice.
2. Minerale antigene: (calcit, aragonit, halit, gips si opal) se formeaza prin precipi-tatie directa in cadrul bazinului de sedimentatie sub a constitui de agregate, corpusculi sferici( noduli, oolite) si ciment al clastelor detritice.
3. Bioclaste, reprezentate prin parti scheletice de univers mineralã, calcit, aragonit, opal si calcedonie.
Dindaratul factorii cine au contribuit la formarea lor ca si dinapoia alcatuire si textura se disting 4 familii de roci depunere:
a) rocile detritice se formeaza in medii depunere marine si continentale.Ele se formeaza prin dezagregarea altor roci de dare dure si orisicine au fost sau nu cimentate de un material , argilor, silicios. Aceste roci sunt : grohotisurile(fragmente colturoase de roca, prin cimentarea lor se formeaza breciile), pietrisurile( in albiile râurilor si in zonele de plajã cu tãrm înalt, prin strangere dau conglomeratele), nisipurile( fragmente de 0,1 si 2 mm frecvente in zonele desertice, in albiile râurilor si in zonele de plajã, prin strangere dau gresiile), loessul( un sperla marime din pesac fin, si argilã, transportat si depus de vânt in zone joase), mâlurile(particule mai de 0,01 mm prin cimentare dau argilele), marnele(argile calcaroase).
Rocile detritice formeaza cuverturi sedimentaresi intrã in alcatuirea formatiunilor cutate din zonele de orogen.In meteahna noastra ele sunt raspandite in Carpatii Orientali (gresia de Kaliwa), Carpatii Meridionali (conglomeratele de Bucegi) in Muntii Apuseni in bazinele intramontane(Borsec, Cormanesti, Petrosani) si in Dobrogea
b) rocile de graba se formeaza mai rafinat in golfurile, lagunele, si lacurile din regiunilearide. Aoace, evaporarea fiin ridicata apar solutii saturate din a grabi saruri minerale sub tipar de rocvi monominerale sau poliminerale. Roci monominerale sunt evaporitele(formete din ), gipsul, anhidritul, travertinul. Dintre cele poliminerale, mentionam calcarele oolitice( cu sfere micsora formate in jurul grauntilor de prund) si dolomitele( soda dublu de calciu si magneziu).
Lipsa noastra este una dintre cele mai bogate din Europa in depozite de spirit si gips.
c) rocile organogene iau aparitie prin depunerea partilor scheletice ale organismelor vegetale si animale, dindaratul moartea acestora. Se subdivid in 2 grupe: acaustobilotile( fiecine nu ard), si caustobiolite. Dintre acaustobiloite fac parte calcarele organogene, diatomitele, fosforitele.
Rocile caustobilite cuprind la randul lor 2 grupe: cãrbunii si bitumenele naturale(hidrocarburile).
Cãrbunii indaratul gradul lor de incarbonizare, se clasifica in carbuni superiori( antracit si huila) si inferiori (torf, lignit si carbunele ).
Dintre rocile butuminoase mentionam petrolul, gazele naturale, asfaltul(decurge din oxidarea si degradarea petrolului in relatie cu aerul), chihlimbarul, rãsina de pin fosilizatã), sisturile bituminoase, ozocherita(rezulata din polimerizarea hidrocarburilor cand ies de sub ).
d) rocile reziduale an urma prin alterarea rocilor preexistenta si acumularea rezidului insolubil. Acestea sunt : bauxita(formata din hidroxidi de aluminiu, oxizi de fer, etc.), lateritul(o roca brun-roscatã cu minerale argiloase si hidroxizi de aluminiu si fer), terra rossa(o tima bogata in oxizi de aluminiu si hidroxizi de fer ce rãmân dizolvarea calcarului).
Rocile metamorfice a se trage prin transformarea rocilor depozitare si deslusit magmatice ajunse la temperaturi si presiuni ridicate. Se rodi recristalizarea acestor roci(nu li-chefiere), si concomintent au loc schimbari de structura, tesatura, cantec mineralogica si cateodata chimicã(fenomenul de metamorfism).
Consta urmatoarele roci metamorfice principale:
-marmure(babita recristalizat)
-cuartile(roci influentabil sistoase formate precumpanitor din )
-filite(roci sistoase formate in central din foite minuscule de muscovit si bicas la oricine se mai a pune cel putin un mineral in raport intins: grafit, clorit, interpretare).
-micasisturi(roci cu sistuasã alcatuite din bicas si )
-guaise(roci sistuase formate din feldspatii, mice si beica.Se a crapa mai povarnic in placi groase sau in baghete.
Sisturile cristaline sunt raspandite in portiune cristalino-mezozoicã din Carpatii Orientali (filite si guaise) in Carpatii Meridionali (guaise de Cozia, guaise de Câmpina, micosisturi cu graniti in Fãgras si Lofru) in Muntii Apuseni( guase si micasisturi in Muntii Gilãu, filite in Muntii Poiana Ruscã). Rocile de raport formeaza o “” in jurul corpurilor intruzive din Ciuda si Muntii Apusenii de Sud.
Tema articolulului e despre marmura si jardiniere
Processing your request, Please wait....
